Sisteme incendiu conventionale si adresabile

Un aspect cheie al protectiei in caz de incendiu este de a identifica o urgenta in curs de dezvoltare, intr-un timp util, precum si pentru a alerta locuitorii cladirilor si a organizatiilor de urgenta in caz de incendiu. Acesta este rolul de detectare si alarmare al incendiilor. Aceste sisteme pot oferi mai multe functii principale: in functie de scenariul anticipat al unui incendiu, construirea si utilizarea tipurilor de alarma, numarul locuitorilor, precum si criticalitatea continutului si al misiunii, In primul rand ele ofera un mijloc de a identifica un incendiu in curs de dezvoltare prin metode, fie ele manuale, fie automate, si in al doilea rand, de alerta a locuitorilor si necesitatea lor de a fi evacuati in conditiile unui incident. O alta functie comuna este transmiterea unui semnal de notificare tip alarma catre departamentul de pompieri sau alta organizatie de raspuns in caz de urgenta. Ele pot sa intrerupa curentul, iar acestea pot fi utilizate pentru a initia sisteme automate de stingere. Aceast articol va descrie aspectele de baza de detectare a incendiului si sistemele de alarma.

Panoul de control este "creierul" de detectare si de alarmare in caz de incendiu. Acesta este responsabil pentru monitorizarea diferitelor alarme "de intrare", dispozitive, cum ar fi componentele manuale si automate de detectare, iar apoi activarea alarmei "de iesire", dispozitive, cum ar fi sunete, clopote, lumini de avertizare, dialer telefonic de urgenta etc. Panourile de control pot varia de la unitati simple cu o singura intrare si o singura zona de iesire, pana la sisteme complexe bazate pe calculator, care monitorizeaza mai multe cladiri peste un intreg campus. Exista doua mecanisme principale pe panoul de control: conventionale si adresabile, care vor fi discutate mai jos.
Sistemele conventionale de detectare a incendiului au fost timp de multi ani metoda standard pentru furnizarea de semnalizare de urgenta. Intr-un sistem conventional, unul sau mai multe circuite sunt dirijate prin spatiile special protejate ale unei cladiri. De-a lungul fiecarui circuit sunt plasate unul sau mai multe dispozitive de detectie. Selectia si plasarea acestor detectoare depind de o varietate de factori: necesitatea de initiere automata sau manuala, temperatura mediului ambiant, conditiile mediului, viteza, anticiparea si reactia dorita in caz de incendiu. Unul sau mai multe tipuri de dispozitive sunt de obicei situate de-a lungul unui circuit pentru a aborda o varietate de nevoi si preocupari.

In caz de incendiu, unul sau mai multe detectoare vor functiona. Aceasta actiune inchide circuitul, iar panoul de control al incendiului il recunoaste ca fiind stare critica, de urgenta. Panoul va activa apoi unul sau mai multe circuite de semnalizare pentru sunet alarme pentru a solicita ajutor de urgenta. Panoul poate trimite semnalul de alarma catre un alt panou, astfel incat sa poata fi monitorizate de la distanta.
In scopul de a ajuta sistemul sa functioneze in mod corespunzator, aceste sisteme monitorizeaza starea fiecarui circuit prin trimiterea unui mic curent prin fire. In cazul aparitiei unei defectiuni, acest curent nu poate continua si este inregistrat ca o conditie "problematica". Intr-un sistem de alarma conventional, initierea si semnalizarea alarmei este realizata prin hardware-ul sistemului, care include mai multe seturi de fire, diverse relee de inchidere si deschidere a circuitului ori diode asortate. Datorita acestui aranjament, aceste sisteme sunt de fapt circuite de monitorizare si controlare, nu dispozitive individuale.
Avantajul sistemelor conventionale este ca acestea sunt relativ simple pentru cladirile de dimensiuni mici si medii. Nu este nevoie de o pregatire de specialitate pentru intretinerea acestora. Un dezavantaj este acela ca, pentru cladirile mai mari ele pot fi costisitoare la instalare, datorita numarului si dimensiunilor extinse ale firelor, care sunt necesare pentru a monitoriza cu precizie dispozitivele de initiere. Deci, sistemele conventionale pot fi si ele, de asemenea, costisitoare.
Fiecare dispozitiv de detectare poate avea o forma de testare operational pentru a verifica daca este in stare de functionare. Detectoarele de fum trebuie sa fie indepartate periodic, curatate si recalibrate pentru a preveni functionarea necorespunzatoare. Cu un sistem conventional, nu exista nicio modalitate precisa de determinare a detectoarelor care au nevoie de service. Prin urmare, fiecare detector trebuie sa fie indepartat si intretinut, necesitand astfel efort, cost si timp pretios. Daca apare o defectiune, indicatia "probleme", prevede doar ca circuitul a esuat, dar nu precizeaza in mod specific in ce loc e problema. Ulterior, tehnicienii trebuie sa verifice intregul circuit pentru a identifica problema.
Sistemele adresabile reprezinta ''arta actuala'' in detectarea incendiilor si a tehnologiei de alarme. Spre deosebire de sistemele conventionale, aceste sisteme monitorizeaza si controleaza capacitatile fiecarei alarme de initiere a dispozitivelor de semnalizare prin microprocesoare si software-ul sistemului. De fapt, fiecare sistem adresabil de alarma a incendiului este un mic computer care supravegheaza si prin care functioneaza o serie de dispozitive de intrare si de iesire. La fel ca un sistem conventional, sistemul adresabil este format din unul sau mai multe circuite care sunt raspandite prin toata cladirea. De asemenea, precum sistemele standard, unul sau mai multe dispozitive ale alarmelor de initiere pot fi localizate de-a lungul acestor circuite. Diferenta majora dintre tipurile sistemelor consta in modul in care este monitorizat fiecare dispozitiv in parte. Intr-un sistem adresabil, fiecarui dispozitiv de initiere/deschidere (detector automat, statie manuala, comutatoare etc) ii este data o identificare specifica sau o "adresa". Aceasta adresa este programata corespunzator in memoria panoului de control cu ​​informatii cum ar fi: tipul de dispozitiv, localizarea si detaliile specifice de raspuns sau dispozitivele de alarma care urmeaza sa fie activate.

Microprocesorul panoului de comanda trimite un semnal constant de interogare pe fiecare circuit, in care fiecare dispozitiv de deschidere este contactat pentru a clarifica starea sa (de normal sau de urgenta). Acest proces de monitorizare activa are loc intr-o succesiune rapida, oferind actualizari ale sistemului la fiecare 5-10 secunde. Sistemul adresabil monitorizeaza, de asemenea, starea fiecarui circuit si identificarea defectelor care pot sa apara. Unul dintre progresele oferite de aceste sisteme o reprezinta capacitatea lor de a identifica in mod specific unde s-a produs defectiunea. De aceea, in loc sa arate doar o eroare de-a lungul unui fir (cablu), acestea vor indica locatia problemei. Acest lucru permite diagnosticarea mai rapida a problemelor, deci implicit permit o reparatie mai rapida pentru a reveni la normal.

Avantajele oferite de sistemele de alarma adresabile includ stabilitate, intretinere imbunatatita si usurinta de modificare. Stabilitatea este realizata prin software-ul sistemului. In cazul in care un detector recunoaste o conditie care ar putea fi un indiciu al unui incendiu, panoul de control va incerca mai intai o resetare rapida. In cele mai multe situatii, cum ar fi insectele parazite, praful sau brizele, incidentul se va remedia de multe ori in timpul acestei proceduri de resetare, reducand astfel probabilitatea unei alarme false.

In caz de incendiu (sau fum), insa, detectorul va introduce din nou modul de alarma imediat dupa incercarea de resetare. Panoul de control va considera/recunoaste acum acest lucru ca un caz/conditie de incendiu si va intra in modul sau de alarma. In ceea ce priveste intretinerea, aceste sisteme ofera o serie de avantaje cheie peste cele conventionale. In primul rand, acestea sunt capabile sa monitorizeze starea fiecarui detector in parte. Totusi, cel mai mare dezavantaj al sistemelor adresabile este ca, fiecare sistem are propriile sale caracteristici unice de functionare. Prin urmare, tehnicienii service-ului trebuie sa fie instruiti pentru sistemul respectiv. De obicei, programul de formare profesionala consta intr-un curs de 3-4 zile, iar o instruire periodica de actualizare poate fi necesara, deoarece sunt dezvoltate noi metode de service.